Acum 10 ani l-am ascultat pentru prima oara vorbind. Si atunci, dupa jumatate de ora de auditie, simteam ca trebuie sa ascult mai mult, ca nu imi pot permite sa nu stiu ce spune omul asta. Am continuat sa ascult, si in scurt timp am simtit nevoia sa ma misc, sa fac ceva, atunci. Primeam prea multa energie de la omul asta.

Am continuat sa il ascult pe Tony Robbins si sa ii urmaresc site-ul, filmele de pe YouTube. Intr-una dintre vacantele facute cu masina, am petrecut vreo 6 ore ascultandu-i unul dintre cursuri, si am visat putin. Atunci mi-am promis: O data in viata voi avea ocazia sa il vad fata in fata, sa merg la un curs de-al sau.

Acum 2 ani, la cumpararea unuia dintre produsele lui, un DVD despre Managementul Carierei, am primit un cupon gratuit de coaching.  L-am folosit si am beneficiat de o ora de coaching cu unul dintre oamenii din sistemul sau. Am avut de ales, fac coaching pentru urmatorul an sau, cu aceeasi suma, sa merg la unul dintre evenimentele lui.

Acum uitandu-ma in urma, sunt convinsa ca am ales bine, am ales coaching. Si am inca acelasi coach care ma ajuta sa imi tin promisiunile fata de mine. Asa ca anul acesta, in Iunie, am ajuns sa il vad live in Europa, cu evenimentul “Unleashing the Power Within”. Continui sa ma felicit pentru decizia mea.

Primul lucru pe care mi-au cazut ochii cand m-am inregistrat a fost un magnet pe care scria “Life begins at the end of your comfort zone.” – Ralph Waldo Emerson. Ce a urmat, mi-a demonstrat asta, pentru ca multe ore mai tarziu mergeam pe carbuni incinsi in sunetul tobelor. Mesajul lui Tony a fost “the firewalking is a metaphor for the fire in your life”.

Am fost 7000 de oameni intr-o sala, aproape toti am facut imposibilul, si ne-am mirat apoi impreuna de cate putem realiza cand ne propunem asta cu adevarat. N-am fost singura romanca de la eveniment, insa am gasit putini dintre ei abia la intoarcere, acasa. Insa nationalitatea a fost mai putin importanta, mi-am dat seama inca o data cat de similari suntem undeva in adancurile sufletelor noastre,  indiferent unde ne-am nascut sau unde traim. Am fost acolo oameni din 45 de tari, s-a tradus simultan in 5 limbi, si toti am rezonat cu ideile expuse de el.

Cateva dintre cele care mi-au ramas adanc impregnate in memorie au fost:

-          Schimbarea se poate intampla doar atunci cand iti spui tie insuti adevarul;

-          Ca sa poti fi fericit trebuie sa imparti fericire;

-          Cand esti nefericit ceilalti te iubesc, simt nevoia sa te compatimeasca. “Does your playing small serve others”

-          A reusi si a nu fi fericit este mai rau decat sa ai un esec;

-          Povestea pe care o creezi in jurul lucrurilor care ti se intampla si te dor, te protejeaza, dar in egala masura te limiteaza;

-          Viata noastra nu e definita de crizele din ea, ci de semnificatia pe care o dam acelor crize.

-          Convingerile controleaza ceea ce vedem si percepem, reprezinta o senzatie de singuranta legata de sensul unui anumit lucru/fapt. “Faith is to believe what you do not yet see; the reward for this faith is to see what you believe.” – St.Augustine

-          Ceea ce faci intr-un moment de blocaj sau de platou in viata, iti determina destinul. “It is in your moments of decision that your destiny is shaped”

-          Intarzierile, dificultatile intalnite pe drumul pe care esti sunt modul in care Dumnezeu iti testeaza dorinta si validitatea viselor tale. Depinde de tine cum le interpretezi si cum reactionezi la ele.

-          Oamenii de care te inconjori iti influenteaza nivelul asteptarilor de la viata. Daca asteptarile lor vor fi reduse, este doar o chestiune de timp pina cand tu iti vei reduce asteptarile si vei inceta sa visezi. “Who do you spend time with is who you become”

-          Oamenii vor face mai multe eforturi pentru a evita durerea, decat pentru a cauta placerea. “People change when they change what they associate with pain and pleasure.”

-          Viata va plati orice pret ii ceri.

Probabil ca fiecare dintre ele ar putea face subiectul unui post. Daca engleza folosita in text va deranjeaza, imi pare rau, insa abilitatea mea de a traduce sensul exact al frazei s-a limitat la cele pe care le vedeti in romana.

A zis ceva nou? Probabil ca nu, multe idei le-am regasit in diverse alte carti. Insa modul in care le-a ambalat si le-a transmis a ajuns la mine. Si faptul ca a fost in stare sa fie pe scena un bulgare de energie de dimineata de la 09.00 pina noaptea la 02.00 imi demonstreaza ca se poate si il face pentru mine un model.

Cand m-am intors cantam pe strada, iar daca in fata mea aparea muntele m-as fi incumetat sa il mut din loc. Cam asta a fost nivelul de energie pe care l-am resimtit la intoarcere. Si n-a fost doar energie, am avut acolo senzatia pregnanta ca am ajuns acasa, ca toate piesele unui puzzle s-au asezat in sfarsit la locurile lor dupa plutiri in eter ani de zile.

Ceea ce imi este clar acum este ca nu va ramine doar o data in viata. Voi mai fi acolo, in starea aceea si intre oameni care nu vor sa se multumeasca cu “asta e”, “n-ai ce-i face”, “nu le poti avea pe toate in viata”.

“What lies before us, what lies behind us, is nothing compared to what lies within us.” Ralph Waldo Emerson

A trecut ceva timp de cand n-am reusit sa mai scriu, desi au fost atat de multe subiecte despre care mi-ar fi placut sa pot scrie.  Au fost insa in acelasi timp si multe lucruri care m-au prins in virtejul lor atat de strans incat nu mi-au permis luxul de a le asterne pe hartie.

De ce provocarea anului? Pentru ca am primit o leapsa de la Dragos Roua pe care o execut cu ceva timp intarziere acum, cand ea are o semnificatie speciala pentru mine. Si ca de obicei atunci cand trebuie sa scriu despre mine, imi este mai greu. Mai sunt datoare cu cateva raspunsuri, voi reveni in scurt timp, Mihai ai putina rabdare cu mine:-).

De ce acum? Pentru ca tocmai am implinit un an de cand m-am jucat prima oara in Wordpress incercand sa ma prind cum se face un blog si daca m-as putea descurca.

Citeste continuarea

Cum dezvolt o strategie de motivare non financiara in randul echipei pe care o conduc?

E important sa aflam mai ales in perioada asta, in care au fost reduse costurile. La noi in firma s-a renuntat la bonusuri, deconturile pentru transport si maririle periodice de salariu. In acest caz ce fel trebuie sa faca un sef pentru a avea o strategie de motivare non financiara pentru angajatii sai?

Citeste continuarea

Citeam de curand o carte despre Consilierea in Cariera in care se dadea exemplul schimbarilor de job care nu presupun schimbarea companiei. Si mi-am amintit un exemplu care mi-a adus un zambet larg pe fata in urma cu ceva timp.

Acum cativa ani, a venit la interviu o candidata intr-o pozitie de specialist senior, care isi dorea sa faca o schimbare in cariera. Prima la care se gandise era, cautarea unor oportunitati in piata care sa corespunda mai bine nevoilor ei si planurilor sale de dezvoltare.

Incercand sa inteleg mai bine care este tipul de companie in care si-ar dori sa lucreze, imi dau seama ca isi descrie de fapt propriul angajator, o mare companie multinationala pe care o stiam destul de bine prin prisma unei colaborari recente. Ii explic faptul ca aceasta colaborare recenta imi pune niste probleme de etica, insa, nu acesta este motivul pentru care ii sugerez o alta abordare.

Intreb care au fost pasii pe care i-a facut pentru a lamuri aceasta situatie si a clarifica nemultumirile ei la locul de munca actual. Daca a discutat cu seful ei despre imposibilitatea perceputa de ea de a obtine postul pe care si-l dorea in organizatia locala. Va imaginati cred raspunsul. Asa ca am inceput sa construim impreuna o strategie de abordare a situatiei care sa nu ii pericliteze pozitia dar sa deschida o discutie care ar fi putut avea efecte mai bune decat s-ar astepta, fiind si interesul organizatiei sa pastreze un om dedicat si care crescuse in cadrul organizatiei.

Citeste continuarea

Si ma bucur sa spun ca nu m-am inselat. Desi poate absenta mea indelungata v-a facut sa va intrebati daca am inceput sa ma indoiesc de asta. Nu, cred in continuare ca oamenii cauta sa gaseasca o rezonanta cu lucrurile in care se implica, relatiile de care se inconjoara, munca pe care aleg sa o faca. Fie ea remunerata sau nu, oamenii vor sa faca lucruri care sustin valorile in care ei cred.

Absenta mea a fost datorata unei perioade destul de pline de evenimente, a inceput cu participarea la intalnirea E-nforma organizata de Skillsoft si partenerul lor in Romania Blue Point IT , unde am avut o scurta prezentare despre HR online, a continuat cu o alta intalnire frumoasa cu absolventii MBA-ului Romano Canadian cu care am discutat despre ce inseamna managementul carierei, insa evenimentul la care am participat si despre care as vrea sa va povestesc mai mult este de alta natura decat business. Este o actiune de implicare civica, Lecturi Urbane, despre care am mai scris cu ceva timp in urma.

Citeste continuarea

In primul rand sa ne gandim putin la ce inseamna un vanzator de succes! Si cam care sunt cifrele care ar putea demonstra ca el are sau nu succes. Statisticile spun ca un procent rezonabil este de 10%, asta insemnand ca pentru a avea o oferta, ar trebui sa trimit 100 de aplicatii si sa fiu invitat la 10 interviuri.

De ce am inceput cu asta? Pentru ca stabilirea nivelului de asteptari este la fel de importanta ca si procesul derulat ulterior, atunci cand incepi cautarea. Si de cele mai multe ori asteptarile sunt mult prea optimiste, ceea ce aduce foarte repede dezamagiri in procesul de cautare a unui job, si potentiale obstacole emotionale de depasit!

Citeste continuarea

Am tot fost intrebata:  ce sa citesc, ce filme sa vad, ce imi sugerezi in perioada asta? In perioada asta in care incerc sa ma caut pe mine, in spatele mastilor frumos fabricate, in care incerc sa imi stapanesc starea de spirit si sa ma educ sa gandesc diferit.

Am avut mai multe raspunsuri, care au depins de raspunsul la intrebarea, in ce etapa esti? Stii ce vrei deja? Ai un plan de actiune si iti lipsesc doar cateva instrumente in tolba cu care pornesti la drum?

Pentru prima varianta, in care abia acum incepi explorarea posibilelor variante, sugestiile au fost:

- Career Renegade, cartea dar si blogul, unde veti gasi cu siguranta suficiente povesti ale oamenilor care au reusit sa faca schimbari, povesti care ofera inspiratie

Citeste continuarea

” Experienta nu reprezinta ceea ce ti se intampla ci ceea ce faci cu ce ti se intampla” – Aldous Huxley

Cum iti dai seama daca este momentul sa-ti schimbi  jobul? Simplu, pur si simplu stii. Da, dar exista riscul sa ajungi la aceeasi concluzie in fiecare job dupa primele 6-7 luni si sa faci schimbari care nu te onoreaza. Dupa prima schimbare la cateva luni, poate veni a doua, iar de aici mai departe deja lucrurile se complica putin.

In ciuda tuturor explicatiilor pe care ti le dai, sau incerci sa le dai altora, 2-3 joburi schimbate la intervale de mai putin de 1 an spun destul de multe despre tine. Si s-ar putea sa nu iti placa ceea ce inteleg altii din asta! Daca esti la inceput de cariera, poate ca vei avea parte de mai multa intelegere….in primele 3-4 cazuri, daca insa continui asa, gandeste-te ca sunt mari sanse sa primesti de la inceput etichete …”inadaptabil”, “instabil”, “incapabil sa faca fata stresului”, ” nu isi poate controla frustrarile”, etc..

Bun, pina aici nimic nou, insa cei mentionati mai sus, sunt cu siguranta ultimii luati in considerare pentru proiectele speciale sau pentru potentiale promovari.

Iar atunci cand esti deja intr-o pozitie de management, stiu, suna bine ca ai facut schimbarile ca sa capeti experienta in mai multe industrii, dar hai sa fim seriosi. Daca tu esti responsabil de o linie de business sau de un departament intreg, primul an e posibil sa aduci rezultate pe baza strategiei si planului demarat de predecesorul tau. La sfarsitul celui de-al doilea an abia ai putea sa incepi sa culegi roadele a ceea ce ai sadit tu. Si daca tocmai atunci pleci, asta cu siguranta nu duce un recruiter cu gandul la marile tale realizari sau la dorinta de a invata sau intelege un domeniu nou. Mai degraba se va gandi ca rezultatele nu te multumesc si pleci repede ca sa nu se vada cat de prost s-au derulat lucrurile, sau la faptul ca ai luat o decizie proasta, si atunci….cat de bine ai putea lua deciziile de business pe care va trebui sa le iei in noul rol?

A vedea lucrurile prin ochii celui care ne evalueaza prinde bine, chiar daca nu ne place ce se poate vedea de acolo. Poate ne amintim Strategia Baronului Munchhausen. Pentru ca uneori ceea ce nu ne place sa auzim, ne ajuta!

“Those who cannot remember the past are destined to repeat it.” – George Santayana

Imi parasesc compania sau seful? Se spune ca, in general, atunci cand faci o schimbare de job, iti parasesti seful si nu compania. Datorita dificultatilor sau erodarii relatiei dintre tine si sef, teoretic, decizi schimbarea. Cu siguranta exista si aceasta situatie, chiar destul de frecvent incat sa fie considerata o tendinta. Totusi, exista situatii in care iti parasesti compania. De ce? Pentru ca iti dai seama ca nu ai posibilitatea de a creste in cariera, indirect probabil iti parasesti si seful, al carui job nu il doresti pentru ca de fapt iti place de el si ti se pare potrivit pentru ceea ce face. Dar tu? Totusi trebuie sa evoluezi.

Dar de ce e important sa ma intreb asta oare? Pentru ca raspunsul la aceasta intrebare ma poate ajuta sa inteleg ce caut, in asa fel incat sa pot evita aceleasi greseli. Sau macar sa incerc…

Am primit de curand sugestia de a scrie si despre sau pentru cei care lucreaza in afara Romaniei. Si trebuie sa recunosc ca subiectul este pe cat de tentant, pe atat de controversat. Exista Romani care lucreaza in companii multinationale, pe care acestea i-au trimis sa lucreze in diverse sedii ale acestora din Europa sau mai departe, si care vor sa se intoarca acasa. Exista si Romani care au emigrat, si care isi doresc o reintoarcere, desi sunt adaptati in mediul in care traiesc si lucreaza.

Probabil va veti intreba de ce s-ar intoarce. Am doar cateva exemple, este posibil ca in aceste categorii sa se regaseasca si unii dintre cei care mi-au sugerat acest subiect:

- decizia de intoarcere a fost legata de familie

- decizia de intoarcere este legata de dorinta de a contribui cu ceva la ceea ce se intampla in tara

- decizia de intoarcere nu este luata inca, dar este investigata ca potentiala optiune de a reveni mai aproape de familie si prieteni.

Am avut bucuria sa cunosc cativa romani care au decis sa se intoarca pentru a contribui cu ceva la modul in care se dezvolta lucrurile in Romania.  Unul dintre exemplele pozitive este legat de o persoana care a ales chiar sa lucreze ca prim job intr-o companie de stat, doar pentru ca a considerat ca poate ajuta chiar si acolo. Din pacate decizia s-a dovedit gresita, insa a fost mai simplu sa faca schimbarea din Romania decat de la distanta. Am vazut insa si situatia in care adaptarea a fost dificila, si datorita mediului social si greutatilor intampinate in rezolvarea unor probleme simple, administrative, dar si din cauza stilului de management autohton, in unele situatii mult diferit de stilul cu care s-au obisnuit in afara tarii!

Mai bine sa ii intrebam pe ei:

Ce va determina sa va intoarceti in tara?

Care sunt cele mai mari problemele legate de expatriere si repatriere?

Daca sunteti in afara Romaniei si va doriti o intoarcere in tara, ce va ingrijoreaza cel mai mult?